Literatura norvegiană contemporană se bucură de succes atât în ţară, cât şi în străinătate.
Printre cei mai cunoscuţi autori contemporani se numără Jostein Gaarder (n. 1952) (vezi şi Literatura pentru copii), Erik Fosnes Hansen (n. 1965) şi Lars Saabye Christensen (n. 1953). Aproape 30 de scriitori norvegieni contemporani au fost traduşi în peste zece limbi, iar sute de titluri norvegiene sunt vândute în fiecare an editurilor internaţionale. Autoarele norvegiene de romane poliţiste cum sunt Kim Småge, Unni Lindell şi Karen Fossum sunt extrem de apreciate peste hotare. Lars Saabye Christensen, Nikolaj Frobenius (n. 1965) şi Erlend Loe (n. 1969) sunt numai câţiva dintre romancierii contemporani care scriu şi scenarii.
Legăturile strânse dintre ţările nordice sunt întărite de similitudinile lingvistice şi culturale. În cadrul efortului comun de promovare a literaturii nordice, Consiliul de Miniştri din Ţările Nordice – o organizaţie-umbrelă din care fac parte Islanda, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Norvegia – acordă un premiu anual pentru literatură unui autor originar din aceste cinci ţări. De la introducerea sa în 1962, opt scriitori norvegieni foarte apreciaţi au primit acest premiu. Printre laureaţi se numără Tarjei Vesaas (1897-1970), Johan Borgen (1902-1979), Kjartan Fløgstad (n. 1944), Dag Solstad (n. 1941), Herbjørg Wassmo (n. 1942), Øystein Lønn (n. 1936), Jan Kjærstad (n. 1953) şi Lars Saabye Christensen.
Dag Solstad (n. 1941) este considerat de mulţi drept cel mai bun scriitor norvegian datorită abilităţii sale de a descrie conştiinţa contemporană. Primele sale lucrări au fost extrem de controversate. Dag Solstad a scris aproape treizeci de cărţi diferite. Este singurul autor care a primit de trei ori Premiul Criticilor Literari Norvegieni.
Herbjørg Wassmo (n. 1942) a devenit unul din cei mai îndrăgiţi autori din Norvegia. Scriitoarea a primit numeroase premii, inclusiv Premiul Consiliului Nordic pentru Literatură pentru Hudløs himmel (Naked Heaven – Cer fără nori, 1986), ultimul volum al trilogiei despre viaţa Torei, fiica unui soldat german, care a crescut alături de mama sa norvegiană în timpul celui de-al doilea război mondial. Dinas bok (Dina’s Book – Cartea Dinei, 1989) a fost transpusă pe marele ecran în 2002, avându-l pe actorul francez Gérard Depardieu în rolul principal masculin. La fel ca şi romanul, filmul s-a bucurat de succes pe plan internaţional şi a fost nominalizat la o serie de premii.
Jan Kjærstad (n. 1953) a reinventat în mare măsură romanul scandinav. Operele lui Kjærstad reflectă opinia sa conform căreia orice creaţie literară este construită şi romanele sale utilizează volumul impresionant de cunoştinţe personale ale autorului pentru a-I distra pe cititor cu poveşti episodice captivante. Kjærstad a primit Premiul Consiliului Nordic pentru Literatură în 2001 pentru Oppdageren (The Discoverer – Descoperitorul, 1999), ultimul volum din trilogia despre Jonas Wergeland, o personalitate fictivă din mass-media.