Literatura ştiinţifică reprezintă fundaţia lumii academice. Scrierile norvegiene de acest gen reflectă gama largă de discipline şi domenii de cercetare care prezintă interes pentru mediul ştiinţific din această ţară.
Prima universitate din Norvegia a fost înfiinţată la Christiania (fosta denumire a oraşului Oslo) în 1811. Secolul al XIX-lea a fost perioada în care s-a constituit naţiunea norvegiană, iar dezvoltarea limbii norvegiene ca limbă scrisă a reprezentat un element fundamental pentru formarea identităţii naţionale (vezi Eseistica). Cercetările lingvistice ale lui Ivar Aasen (1813-96) au jucat un rol extrem de important pentru dezvoltarea limbii norvegiene moderne. Aasen ocupă un loc unic în istoria literară a Norvegiei, fiind creatorul limbii Nynorsk („norvegiana nouă”). Nynorsk a primit statutul de limbă oficială alături de Bokmål („norvegiana din cărţi”) şi este utilizată pe scară largă în zilele noastre.
Norvegia a pătruns cu adevărat în arena ştiinţifică modernă după cel de-al doilea război mondial. Pe măsură ce populaţia devenea din ce în ce mai interesată de educaţie, s-a format un nou grup de autori de literatură profesională, mai ales în cadrul ştiinţelor sociale. În prezent, Norvegia este parte integrantă a societăţii mondiale a cunoaşterii şi produce o gamă variată de literatură ştiinţifică. Mulţi cercetători norvegieni au dobândit recunoaştere internaţională în domenii ca economia, psihologia, ştiinţele sociale şi filosofia.
Arne Næss (n. 1912) este unul din cei mai importanţi intelectuali norvegieni din perioada postbelică. Cercetător, ideolog, autor de manuale, comentator social şi filosof, lucrările lui acoperă numeroase subiecte şi atrag un public larg. Îndrăgostit de munte, conducător a mai multor expediţii norvegiene, Næss este un cunoscut susţinător al ecologiei profunde.
Manualul introductiv A History of Philosophy – O istorie a filosofiei de Gunnar Skirbekk şi Nils Gilje a fost tradus în mai multe limbi şi este o lucrare clasică a literaturii ştiinţifice norvegiene contemporane. Sociologul şi criminalistul Nils Christie (n. 1928) a fost, de asemenea, tradus în numeroase limbi şi este cunoscut pentru abilitatea sa de a descoperi abordări noi ale unor probleme cheie din domenii cum sunt sistemele juridice şi penale, chestiunile legate de consumul de droguri şi alcool, cultura tinerilor şi şcolile.
Cărţile lui Lars Fr. H. Svendsen (n. 1970) despre filosofie transmit publicului larg informaţii despre subiecte dificile, fără a diminua din complexitatea temei tratate. Prima sa carte, Kjedsomhetens filosofi (The Philosophy of Boredom – Filosofia plictiselii, 1999), a fost tradusă în numeroase limbi străine. Eirik Newth (n. 1964) este autorul unor cărţi de ştiinţă uşor de înţeles destinate copiilor şi tinerilor.