Comunitatea muzicii clasice din Norvegia îi datorează enorm compozitorului Edvard Grieg (1843-1907). Deşi Norvegia şi-a câştigat independenţa doar cu doi ani înainte de moartea sa, prin compoziţiile şi concertele sale, Grieg a plasat Norvegia pe harta muzicală internaţională. Istoria muzicală norvegiană a fost influenţată semnificativ de faptul că Norvegia a devenit independentă doar în 1905. Timp de cinci sute de ani, Norvegia a avut parte de contacte limitate cu principalele curente tradiţionale ale aristocraţiei şi burgheziei din Europa, de aceea Norvegia are puţine de oferit în privinţa muzicii renascentiste şi baroce.
Dar Grieg a avut totuşi înaintaşi importanţi: la mijlocul secolului al XIX-lea, Halfdan Kjerulf (1815-1868) şi-a dobândit o reputaţie considerabilă în calitate de compozitor de lucrări pentru pian, lieduri şi muzică corală şi marele virtuoz norvegian al viorii Ole Bull (1810-1880) a avut o carieră strălucitoare în Europa şi în Statele Unite ale Americii, în aceeaşi perioadă. Aceşti doi artişti au deschis drumul pentru dezvoltarea comunităţii muzicii clasice din Norvegia de azi şi sunt personalităţi cheie în cadrul Festivalului Internaţional de la Bergen, unde locuri speciale, prin concertele de la Muzeul Edvard Grieg şi casa memorială Ole Bull, Lysøen.
Personalităţile marcante ale comunităţii norvegiene contemporane a muzicii clasice sunt Orchestra Filarmonică din Oslo, Orchestra Filarmonică din Bergen, Orchestra Norvegiană de Muzică de Cameră, pianistul Leif Ove Andsnes, violoncelistul Truls Mørk şi soprana Solveig Kringelborn.
Perioada care s-a scurs de la zilele de glorie ale lui Grieg şi Bull a cunoscut şi ea câţiva solişti de calibru internaţional, ca de pildă soprana Kirsten Flagstad (1895-1962). Norvegia datorează numărul mare de solişti, ansambluri şi orchestre sprijinului pe care comunitatea muzicală norvegiană l-a primit începând cu’70, mai întâi, prin introducerea educaţiei muzicale către public, iar apoi prin organizarea unui număr tot mai mare de festivaluri şi construirea de săli de concerte în toate oraşele mari. Următorul proiect de anvergură este construirea unei clădiri noi pentru operă la Oslo, în care Opera Naţională Norvegiană se va muta în toamna anului 2008.
Până în prezent, compozitorii norvegieni au păstrat vie moştenirea lui Edvard Grieg. După moartea lui Grieg, cel mai important urmaş al său a fost Christian Sinding (1856-1941), a cărui muzică a fost clar influenţată de romantism. Chiar dacă curentul continental atonal a început să influenţeze şi muzica norvegiană, un nucleu important de compozitori continuă să folosească elementele tonale şi naţional romantice ale lui Grieg. Printre aceştia se numără David Monrad Johansen (1888-1974), Ludvig Irgens Jensen (1894-1969), Harald Sæverud (1897-1992), Klaus Egge (1906-1979), Geirr Tveitt (1908-1981), Øistein Sommerfeldt (1919-1994) şi Johan Kvandal (1919-1999). Dintre compozitorii contemporani, probabil Ragnar Söderlind (născut în 1945) este cel mai apropiat de această tradiţie.