În prezent, norvegienii trăiesc mai mult decât în trecut. O fetiţă care s-a născut în 2008, se aşteaptă să trăiască aproximativ 83 de ani, în timp ce un băieţel se aşteaptă să ajungă la vârsta de aproximativ 78 de ani. Sănătatea generală a populaţiei este foarte bună, iar rata mortalităţii infantile este foarte scăzută. Educaţia este de 100 % şi majoritatea populaţiei adulte şi-a finalizat studiile liceale. În Norvegia nu există sărăcie extremă, iar nivelul relativ al sărăciei este scăzut comparativ cu ţările OCDE.
PIB-ul pe cap de locuitor este ridicat, iar populaţia are o bunăstare relativ egală. În cadrul tuturor claselor sociale, există egalitate între sexe. Păstrându-şi orientarea de bunăstare, Norvegia a implementat un serviciu de sănătate publică, general, finanţat din veniturile din impozit şi planul naţional de asigurări, aplicabil tuturor cetăţenilor şi rezidenţilor, care asigură baza pentru ajutoarele sociale.
Atât consumul public cât şi cel privat au crescut enorm după 1900, iar bunăstarea ultimilor decenii se datorează în principal descoperirii şi exploatării petroliere şi a gazelor naturale din Marea Nordului. Ca rezultat al modernizării şi urbanizării, aşezările stabile, tradiţionale au fost înlocuite de o orientare spre o mobilitate mai mare, în care oamenii se mută mai des şi îşi schimbă locurile de muncă.