Limba

Ultima actualizare: 11.09.2009 //

Limba oficială a Norvegiei este norvegiana, o limbă germanică nordică strâns înrudită cu daneza şi suedeza. De cele mai multe ori, vorbitorii de norvegiană, daneză şi suedeză se înţeleg foarte uşor între ei.

Geografia şi tipologia aşezămintelor din Norvegia au dat naştere unui număr mare de dialecte locale şi regionale care continuă să deţină o poziţie importantă şi în societatea de astăzi. Există două versiuni scrise oficiale ale limbii norvegiene, Bokmål („norvegiana din cărţi”) şi Nynorsk („norvegiana nouă”). Bokmål provine din dano-norvegiană şi s-a dezvoltat din daneza scrisă, care a fost adaptată la fonologia dialectului general vorbit în estul Norvegiei. Nynorsk a fost creată de lingvistul Ivar Aasen în anii 1850 şi se bazează pe o compilaţie a mai multor dialecte din vestul Norvegiei.

Bokmål şi Nynorsk au primit în egală măsură statutul de limbă oficială, chiar dacă Bokmål este mai folosită în Oslo şi în oraşele mari. Nynorsk este utilizată de aproximativ 10-15 % din populaţie, mai ales pe coasta de vest, precum şi în textele oficiale, în literatură, în arta dramatică, la radio şi televiziune şi în ceremoniile religioase.

În prezent, aproximativ 20 000 de locuitori din Norvegia au drept limbă maternă limba laponă. Aceasta face parte din limbile fino-ungrice, iar originile sale în Norvegia sunt probabil la fel de vechi ca cele ale limbii norvegiene. Lapona de nord a fost introdusă ca limbă oficială, cu acelaşi statut ca şi norvegiana, în districtele nordice Kárášjohka-Karasjok, Guovdageaidnu-Kautokeino, Unjárga-Nesseby, Porsanger şi Deatnu-Tana şi Gáivuotna-Kåfjord.

Din cauza numărului de imigranţi şi refugiaţi a căror primă limbă nu este norvegiana, în prezent în şcolile primare norvegiene sunt reprezentate aproximativ 110 limbi materne diferite. Engleza este cea mai importantă limbă străină în Norvegia de astăzi, urmată de germană şi franceză. În plus, circa 4 000 de persoane cu deficienţe de auz utilizează Limbajul Norvegian prin Semne, care există în două variante şi provine din vechile şcoli pentru surzi din Oslo şi Trondheim.


sursa Extras din Enciclopedia Norvegiană Aschehoug şi Gyldendal / Geir Thorsnæs   |   participare în reţea   |   print