În discursul său cu ocazia deschiderii oficiale a Sámediggi (Parlamentul Lapon) în 1997, Maiestatea Sa Regele Harald al V-lea a subliniat faptul că atât poporul lapon, cât şi cel norvegian sunt parte integrantă a societăţii norvegiene şi a cerut scuze pentru felul în care au fost trataţi laponii în trecut: „Statul norvegian a fost fondat pe teritoriul a două popoare – poporul lapon şi poporul norvegian. Istoria laponă este strâns legată de cea norvegiană. Astăzi, ne exprimăm regretul, în numele statului, pentru nedreptatea comisă împotriva laponilor prin politica dură de norvegianizare”.
La sfârşitul anilor 1800, autorităţile norvegiene au impus o politică strictă de norvegianizare asupra laponilor şi minorităţilor naţionale. Spre sfârşitul anilor 1930, politica minorităţilor a devenit mai permisivă în ceea ce-i priveşte pe laponi. În 1956, Ministerul Religiei şi Educaţiei a numit un comitet care să examineze problemele laponilor. Raportul comitetului, completat în 1959, a propus o nouă politică care a reprezentat o schimbare radicală faţă de politica de norvegianizare şi de asimilare. Pe baza acestor recomandări, ministerul a înaintat un raport în faţa Storting, în 1962-63, care a constituit baza primei dezbateri parlamentare cuprinzătoare privind principiile fundamentale care reglementează politica norvegiană referitoare la laponi.
Măsurile care au fost puse ulterior în aplicare pentru salvgardarea şi dezvoltarea aşezărilor şi a activităţii economice din regiunile lapone au inclus lansarea Fondului pentru Dezvoltarea Laponă din 1974 şi redactarea Acordului pentru Creşterea Renilor în 1976.
În anii 1980, au fost create Comitetul Drepturilor Laponilor şi Comitetul Cultural Lapon. Pe baza unei propuneri din partea Comitetului Drepturilor Laponilor, în 1987 au fost adoptate Legea privind Sámediggi (Parlamentul Lapon) şi alte chestiuni de drept lapon (Legea Laponă). Primele alegeri pentru Sámediggi au fost organizate în acelaşi timp cu alegerile pentru Adunarea Naţională norvegiană în septembrie 1989, iar prima sesiune a Sámediggi a fost deschisă în mod oficial de Regele Olav la 7 octombrie în acelaşi an.
Compensări colective şi individuale
În 2000, Storting a instituit un fond pentru poporul lapon în valoare de 75 milioane NOK (coroane norvegiene). Beneficiile fondului sunt destinate diferitelor măsuri de susţinere a limbii şi culturii lapone şi servesc drept compensare colectivă pentru daunele cauzate şi nedreptăţile comise împotriva laponilor de fosta politică de norvegianizare. Fondul este administrat de Sámediggi.
În iunie 2004, guvernul norvegian a înaintat o Carte Albă prin care propunea compensări, în cadrul programului de plăţi ex gratia al Storting, pentru laponi şi kveni (popor de origine finlandeză care locuieşte în Nord), care au fost lipsiţi de educaţie ca urmare a celui de-al doilea război mondial. Din cauză că nu au mers la şcoală şi au fost supuşi fostei politici de norvegianizare, mulţi laponi şi kveni din acea perioadă nu au învăţat să scrie şi să citească. Propunerea va fi supusă dezbaterilor în Storting.
Obiectivul Guvernului de a crea un cadru în care laponii din Norvegia să îşi poată păstra şi dezvolta limba, cultura şi stilul de viaţă îşi are rădăcinile în art. 110 a din Constituţia norvegiană şi în dispoziţiile din Legea Laponă. Norvegia s-a angajat, de asemenea, să protejeze drepturile laponilor atunci când a ratificat diferite acorduri internaţionale, în special art. 27 din Acordul ONU privind Drepturile Civile şi Politice şi Convenţia OIM nr. 169 privind popoarele băştinaşe şi triburile din statele independente. Ca popor băştinaş şi minoritate etnică în patru state diferite, populaţia laponă are nevoie de şi are dreptul la un statut special în legislaţia naţională şi internaţională. Norvegia este conştientă de faptul că îi revine o responsabilitate specială, aceea de a asigura dezvoltarea limbii, culturii şi structurilor sociale lapone.
În 2004, Guvernul a alocat circa 542 milioane coroane norvegiene pentru măsuri speciale care se adresează laponilor. Din aceşti bani, 227 milioane coroane norvegiene sunt administrate de Sámediggi.
Sámediggi
Sámediggi este principala sursă de informaţii şi dialog a guvernului în ceea ce priveşte politica laponă. Sámediggi şi-a asumat, de asemenea, responsabilitatea sarcinilor administrative şi punerii în aplicare a măsurilor politice în anumite regiuni. Unul din obiectivele declarate ale guvernului este acela de a-i asigura Sámediggi şi mai multă influenţă şi autoritate în chestiunile care îi privesc în mod special pe laponi.
Sámediggi a primit deja sarcina de a distribui fondurile alocate organizaţiilor lapone, precum şi de a se ocupa de iniţiativele culturale, economice şi lingvistice. Mai mult, o serie de sarcini, extrem de importante pentru cultura laponă, au fost transferate Sámediggi de la diferite ministere ale guvernului norvegian. În conformitate cu dispoziţiile din Legea Laponă, Sámediggi se bucură de un grad mare de autonomie şi de influenţă pentru a trata aceste chestiuni.