Copiii şi adolescenţii sub 18 ani reprezintă 24 % din populaţia Norvegiei (2005). Dintre aceştia, aproximativ 77 procente locuiesc în oraşe sau în centre urbane. În Norvegia există o rată de fertilitate de 1.83, o rată relativ ridicată comparativ cu rata multor ţări europene.
Autorităţile guvernamentale acordă o importanţă mare pentru crearea unui mediu protejat şi sigur pentru toţi tinerii care cresc în Norvegia. Acest lucru impune printre altele oportunităţi egale pentru toţi. Eforturile pentru prevenirea marginalizării şi promovării unor condiţii de viaţă echitabilă pentru copii şi adolescenţi joacă un rol important în acest proces.
Majoritatea copiilor şi adolescenţilor din Norvegia cresc în condiţii bune şi trăiesc în medii sigure. Aceşti locuiesc în medii sigure în care nu duc lipsă de nimic. Totuşi, unii trebuie însă să se mulţumească cu nenumărate provocări, inclusiv îngrijire necorespunzătoare, abuz, teroare, abuz de substanţe, dificultate în realizarea obiectivelor educaţionale şi probleme în angajarea pe piaţa de muncă. Autorităţile norvegiene depun eforturi active pentru a găsi soluţii la aceste probleme.
În fiecare an, în Norvegia, apare o publicaţie guvernamentală, cu sprijin acordat de la bugetul naţional, care detaliază obiectivele şi zonele de prioritate din acest domeniu (Satsing på barn og ungdom. Regjeringens mål og innsatsområder i statsbudsjettet). Această broşură este distribuită municipalităţilor, judeţelor, ONG-urilor etc., oferind o expunere excelentă a iniţiativelor Guvernului în ceea ce priveşte copiii şi adolescenţii.
În fiecare an, Ministerul Norvegian al Copiilor şi Egalităţii alege o municipalitate a anului pentru problemele copiilor şi tineretului, ca parte a efortului de a încuraja municipalităţile să îmbunătăţească mediul în care se dezvoltă persoanele tinere şi să promoveze o politică pe constructivă, termen lung pentru copii şi tineret. În vederea calificării pentru acest premiu, municipalităţile trebuie să demonstreze concentrare asupra interacţiunilor locale între diverse agenţii şi servicii, precum şi între public şi sectorul ne-guvernamental. Trebuie să aibă loc un dialog cu grupurile de interese pentru copii şi tineret. Municipalităţile trebuie să implementeze activităţi pentru a se asigura că tinerii şi copiii au parte de o influenţă autentică la nivel local.