Sunt consideraţi studenţi străini toţi studenţii care nu au un permis de reşedinţă permanentă în Norvegia. Există trei categorii de studenţi străini:
- studenţii care se auto-finanţează
- studenţii din cadrul programelor de schimburi între universităţi
- studenţii care participă la diverse programe de tip „fellowship”.
Eligibilitatea pentru programele de schimburi şi de tip „fellowship” se stabileşte de obicei pe baza unor acorduri bilaterale naţionale şi regionale şi pe baza îndeplinirii condiţiilor privind cotele. Participarea la o serie de programe finanţate de stat este limitată la candidaţii din anumite ţări.
Cerinţele de admitere
Toţi candidaţii străini trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de bază pentru admitere ca şi studenţii norvegieni. Acestea diferă în funcţie de ţara în care candidatul a urmat educaţia primară şi secundară. În mod normal, candidaţii trebuie să fi terminat ciclul secundar de învăţământ. În plus, există cerinţe speciale pentru admiterea la anumite filiere. În unele cazuri, competenţe care nu pot fi dovedite prin documente oficiale sau experienţa profesională într-un anumit domeniu pot fi considerate calificări care asigură admiterea la un program de studii. Studenţii care candidează pentru un program de studii aprofundate sau doctorale trebuie să îndeplinească unele condiţii privind studiile universitare anterioare.
O nouă structură a diplomelor universitare, adoptată în urma Declaraţiei de la Bologna, a fost introdusă în învăţământul superior norvegian. Universităţile norvegiene eliberează acum trei tipuri de diplome:
- licenţă (trei ani)
- masterat (doi ani)
- doctorat (trei ani).
La câteva filiere puţin numeroase, studenţii se vor înscrie la cursuri integrate de cinci ani (master). Anumite programe specializate, ca de pildă medicina, medicina veterinară, psihologia şi teologia vor avea o structură diferită a diplomelor, extinsă pe o durată de patru-şase ani.
Toţi studenţii înscrişi în instituţiile norvegiene de învăţământ superior trebuie să cunoască bine limba engleză. Studenţii străini care nu sunt vorbitori nativi de engleză trebuie să dovedească cu un atestat buna cunoaştere a acestei limbi. Studenţii străini admişi la studii de nivelul licenţei trebuie să urmeze un curs pregătitor de limba norvegiană înainte de a începe programul de studiu propriu-zis, în cazul în care nu pot dovedi o bună cunoaştere a limbii norvegiene. Programul de limbă norvegiană include cursuri de limbă norvegiană şi un curs despre viaţa şi societatea norvegiană şi durează în mod normal două semestre.
Finanţarea
În instituţiile de învăţământ superior din Norvegia nu se plătesc taxe de studiu, chiar dacă pot fi impuse taxe pentru anumite programe educaţionale profesionale, pentru programele post-universitare şi speciale şi pentru înscrierea la unele din instituţiile private. Burse pentru întreţinere nu se acordă decât studenţilor străini acceptaţi într-un program selecţionat de tip „fellowship”. Studenţii care se întreţin singuri trebuie să dovedească că deţin minimum 80 000 de coroane norvegiene (aproximativ 10 000 de euro) pentru fiecare an universitar.
Următoarele categorii de cetăţeni străini pot primi împrumuturi pentru studii şi burse de la Fondul Norvegian de Împrumuturi Publice pentru Educaţie:
- Cetăţeni ai ţărilor nordice
- Cetăţeni ai ţărilor membre ale Spaţiului Economic European
- Cetăţeni ai ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi ai ţărilor în curs de dezvoltare
- Refugiaţi politic şi persoane care primesc drept de şedere din motive umanitare
Imigranţi