Cooperarea internaţională este o parte importantă a activităţilor de cercetare. Fiind una dintre cele mai bogate ţări din lume, Norvegia are obligaţia de a dezvolta cunoaşterea şi de a contribui la realizările cercetării internaţionale. În acelaşi timp, Norvegia este o ţară mică şi are nevoie să se apropie de realizările altor cercetători. În prezent, aproape 10 % din alocaţiile totale pentru cercetare din Norvegia sunt dedicate cooperării internaţionale în acest domeniu.
Cooperarea internaţională din domeniul cercetării se face prin intermediul programelor şi reţelelor organizate de cercetare, dar şi prin intermediul contactelor neoficiale dintre cercetători. Întotdeauna a existat tendinţa unei colaborări la nivel individual cu parteneri din Statele Unite ale Americii. În ţările nordice există o colaborare firească în ceea ce priveşte cercetarea, mai ales în sectorul industrial. Totuşi, în ultimii 20-30 de ani, Norvegia s-a alăturat la o serie de proiecte de cooperare internaţională organizate în Europa. Colaborarea bilaterală în domeniul cercetării la nivel de institut a fost consolidată. Printre acordurile de cooperare încheiate de Norvegia cu diferite ţări, s-au încheiat acorduri cu SUA, Africa de Sud şi Japonia, în timp ce acordurile cu India, China şi Franţa sunt în curs de negociere.
La ora actuală, mare parte din activităţile de cooperare internaţională din domeniul cercetării au loc prin intermediul programelor Uniunii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică. Norvegia a participat la proiecte sub auspiciile Programelor Cadru ale UE din 1987 şi este membru cu drepturi depline din 1994. Acesta este cel mai extins program internaţional în domeniul cercetării la care participă Norvegia. Contribuţia Norvegiei la programele din cadrul acordului SEE (Spaţiul Economic European) reprezintă aproximativ trei sferturi din totalul angajamentelor financiare. Din punct de vedere politic există sprijin puternic în ceea ce priveşte dezvoltarea şi consolidarea participării Norvegiei. Până în prezent, eforturile cercetării norvegiene au fost concentrate mai ales asupra domeniilor energetic şi de mediu, al transporturilor, sănătăţii publice şi medicinii şi al cercetării maritime.
Programe internaţionale cheie la care ia parte Norvegia:
Programul Cadru al UE pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică
EUREKA: Reţeaua Pan-Europeană pentru Cercetare şi Dezvoltare Industrială
COST: Cooperarea Europeană în domeniul Cercetării Ştiinţifice şi Tehnice
ESA: Agenţia Europeană a Spaţiului
CERN: Centrul European de Cercetări Nucleare
ESRF: Facilitatea Europeană de utilizare a Radiaţiei de Sincrotron
EMBL: Laboratorul European de Biologie Moleculară
EISCAT: Facilitatea Europeană de utilizare a Difuziunii Radio Incoerente
IARC: Agenţia Internaţională pentru Cercetarea asupra Cancerului (WHO)
Consiliul de Miniştri din Ţările Nordice
Norvegia poate oferi facilităţi atractive de cercetare pentru cercetătorii din străinătate, de exemplu la institutele de cercetare avansată în domeniul mediului şi biologiei marine. Cercetarea polară este un alt domeniu în care Norvegia are atât tradiţii puternice cât şi avantaje naturale.
Arhipelagul Svalbard, care face parte din Norvegia, este una din zonele arctice superioare cel mai uşor accesibile de pe glob. Svalbard este o regiune atractivă pentru cercetare în mai multe domenii. Studiile efectuate în regiunea arctică ar putea oferi răspunsuri la întrebări privind modificarea climei şi mecanismele efectului de seră. Aproximativ 95 % din toate măsurătorile atmosferice colectate în Svalbard nu sunt afectate de poluarea locală. Svalbard are una din cele mai bogate faune şi flore din întreaga regiune arctică superioară. Arhipelagul este situat în apropierea polului magnetic de nord, ceea ce îl face deosebit de interesant pentru studiile geofizice şi atmosferice şi toţi sateliţii care se rotesc într-o orbită polară sunt „vizibili” din Svalbard. Toate perioadele geologice sunt reprezentate în masa continentală a arhipelagului. Pe lângă activităţile de cercetare desfăşurate de Norvegia, institute din aproximativ 20 de ţări diferite fac cercetări în Svalbard.
Colaborarea internaţională în domeniul cercetării marine va fi consolidată printr-un nou laborator în Noul Ålesund, în Svalbard, care este operativ de când a fost deschis în 1 iunie 2002.